Skip to content Skip to footer

Comuna

Botiza

Alegeri 9 iunie 2024

Vezi informații și documente referitoare la alegeri

Poienar Florea

primarul comunei Botiza

Cuvântul primarului

Pentru început vă spun tuturor bun venit pe site-ul comunei Botiza, conceput ca unul dintre instrumentele de comunicare cu cetăţenii pe care le are primăria comunei noastre, acest site se vrea a fi o fereastră ce denotă transparenţă în relaţia administraţiei publice cu dumneavoastră, oferindu-vă totodată posibilitatea de a avea acces la acele informaţii care vă sunt necesare pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi. Una dintre priorităţile administraţiei pe care o conduc este aceea de a le oferi tuturor cetăţenilor servicii de calitate, într-o manieră modernă, demnă de o comună europeană. În acest context, împreună cu echipa mea, alături de care ne desfăşurăm activitatea în cadrul primăriei comunei Botiza, facem tot ceea ce este posibil pentru ca să îmbunătăţim modul în care ne facem datoria faţă de cei care ne-au mandatat în această activitate, cetăţenii comunei noastre.

Cu stimă, primarul comunei,

7480

Suprafață(ha)

3006

Populație

3

Grădinițe

2

Școli

Aparatul administrativ

Primar

Poienar Florea

Viceprimar

Pașca Viorel

Secretar general

Rus Ioana

Contabil

Giurgiu Dănuţ

Compartimente

Descoperă Botiza

Tradiții și obiceiuri

Tradițiile ocupă un loc foarte important în sufletul și în viată acestui ținut maramureșean,motiv pentru care aici se trăiește intens fiecare sărbătoare fie ea laică sau religioasă ,iar portul popular este obligatoriu la sărbătorile religioase importante.Viața la țară este orânduită după muncile câmpului și după marile sărbători creștine. La început de an totul e animat de sumedenia de sărbători de Anul Nou și Bobotează,mai ales,având în vedere că sărbătorile de iarnă reprezintă pentru locuitorii din Maramureș unele dintre cele mai importante evenimente ale anului. Aceștia păstrează cu sfințenie toate tradițiile și obiceiurile specifice zonei,moștenite de la strămoși din generație în generație.

Una dintre cele mai populare tradiții de iarnă este Viflaimul,care este totodată,și unul dintre cele mai vechi obiceiuri păstrate în vatra satului Botiza. Viflaimul reprezintă un teatru folcloric religios jucat de cete de feciori în care se prezintă momentul apariției magilor și al păstorilor, cei care vestesc Nașterea Domnului și conflictul cu împăratul Irod. Acest obicei ține din Ajunul Crăciunului până la ziua Sfântului Ioan Botezătorul și presupune interpretarea unor personaje precum: Fecioara Maria, Iosif, magi, Jidul sau Irod, de asemenea, un rol important în scenetă îl ocupă cei patru draci în frunte cu șeful lor , Scaraoțchi, care poartă talăngi și măști populare, daci și măștile având origini foarte vechi,probabil din ritualuri precreștine. Alte obiceiuri de iarnă sunt mersul cu colinda ,în general, repertoriul include colinde specifice copiilor, grupurilor de fete și feciori precum și bătrânilor. Unele dintre colinde sunt de inspirație religioasă,creștină,altele aduc în prezent rituri dispărute în negura vremurilor, dar care au rămas prin mesajul profund uman. Alte puncte de atracție ale spectacolelor din timpul sărbătorilor de iarnă este Ansamblu ,,RUGUTU” format exclusiv din localnici (opt perechi de dansatori și câțiva soliști vocali), precum și Taraful fraților Sicuța. Primăvara începe cu cinstirea primului gospodar ieșit la arat ,,Udatoriul” și marea sărbătoare a Paștelui, ocazie cu care reînvie obiceiuri pe care nimeni nu le ignoră, ca inrositul și incondeiatul ouălor, slujba de Înviere, mersul cu pască la sfințit.

Vara locuitorii din Botiza și-o petrec la cosit,respectând obiceiurile de Sânzăiene și Sărbătoarea Sfintei Maria,ocazie cu care se organizează festivalul ,,PENTRU MÂNDRĂ DIN BOTIZA”, ce presupune o paradă a celor mai frumoase costume populare, întreagă manifestare stand sub semnul tradiției și valorificării autenticului de pe frumoasa Vale a Izei. Toamna botizenii se bucură de bogăția recoltei, participă la jocurile satului, iar pe muzica ceterașilor, flăcăii tineri joacă pătimaș fetele, iar bătrânii se cinstesc cu un pahar de horincă.

Video

Obiceiuri locale

Video

Festivalul Maramuzical

Comuna

Galerie foto

Vezi mai mult

Comuna

Personalitate locală

Mihai Dăncuș

istoric, profesor, etnograf, etnolog, autor și cercetător român

S-a născut la 10 februarie 1942 în localitatea Botiza, județul Maramureș, într-o familie de preoți greco-catolici într-o veche familie nobiliară maramureșeană atestată documentar în secolul al XIV-lea. Tatăl său a fost Grigore Dăncuș, preot și protopop greco-catolic, iar mama sa a fost Irina Dăncuș. A înființat și inaugurat Casa muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Muzeul culturii și civilizației evreiești din Maramureș – Casa muzeu Elie Wiesel, dar și muzeele sătești de la Săpânța, Vadu Izei, Giulești, Bârsana, Ieud. A realizat numeroase cercetări de teren următoarele satele maramureșene: pe Valea Cosăului (sub conducerea Academicianului Mihai Pop), Poienile Izei, cercetările pentru realizarea Atlasului Etnografic al României, dar și în alte zone ale țării: Moldova, Caraș Severin, Oaș, Dobrogea.
A fost director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani. Din anul 1998 a fost profesor asociat al Universității Babeș-Bolyai, predând cursul de Etnografie la Colegiul din Sighet, iar din 2004 a fost profesor și la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare. A publicat 14 cărți și sute de articole în reviste de specialitate din țară și străinătate.

Citește mai mult

Ultima actualizare: 09:39 | 21.11.2024

Sari la conținut